Proiectul Belkovski:

Transnistria in schimbul Basarabiei

Who is Mr. Belkovski?

Rusia vrea un cap de pod la frontiera cu NATO

Balaceanu Stolnici

Gardianul - 02/06/2004

Directorul Institutului de Strategie Nationala din Rusia, Stanislav Belkovski, a reafirmat, intr-un interviu acordat postului national de televiziune din Rusia, luni seara, ca vede fireasca o eventuala unire a Republicii Moldova cu Romania. El a dat drept exemplu in acest sens unificarea celor doua state germane. In opinia sa, dupa reunificarea Romaniei cu Moldova, Transnistria ar urma sa devina stat independent, iar Gagauzia, enclava autonoma. Politologul rus s-a declarat sceptic vizavi de perspectivele procesului actual de negocieri pentru reglementarea crizei transnistrene. Dupa parerea lui, conceptia de negocieri, care n-a suferit nici o modificare substantiala de la inceputul anilor '90 incoace, a pierdut complet din actualitate si nu mai are sens. In opinia sa, este necesara o conceptie noua a solutionarii chestiunii transnistrene, care ar satisface pe toti subiectii reali si potentiali ai acestei reglementari. Noua conceptie, dupa parerea lui Belkovski, trebuie sa tina seama de factorul romanesc, si anume de faptul ca procesul de integrare a Moldovei de pe malul drept al Nistrului si a Romaniei nu poate fi oprit si nu este decat o chestiune de timp. In fata acestei probleme, analistii politici romani, si nu numai, aduc in discutie si unele laturi negative ale acestei eventuale reunificari. Unul ar consta in aceea ca Republica Moldova, prin existenta Gagauziei in componenta sa, poate fi considerata un stat federal. Unirea ar putea transforma si Romania intr-un stat federal, varfurile extremiste maghiare putand sa ceara autonomia unor regiuni.

De asemenea, nu pot fi neglijate implicatiile pe care le-ar avea Moscova, apropiata regimului de la Chisinau, in politica de la Bucuresti, prin infiltrarea in aparatul politic a unor agenti secreti. Mai mult decat atat, s-ar putea inregistra o "inclinare spre stanga", avandu-se in vedere ca majoritatea populatiei din Moldova este sustinatoare a regimului comunist de la Chisinau. Problemele de ordin economic nu pot fi nici ele neglijate, deoarece Romania ar trebui sa investeasca mult in infrastructura Moldovei pentru a o putea aduce la un nivel de la care sa se poata discuta despre economie de piata functionala. In plan extern, Romania este deja membra a NATO, iar reunificarea cu Moldova ar ridica probleme la nivelul Organizatiei Nord-Atlantice. In ceea ce priveste integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, reunificarea ar putea pune in pericol acest proces, avandu-se in vedere ca, pana in prezent, negocierile s-au desfasurat cu o singura tara, iar aparitia inca unei parti ar putea duce chiar la indepartarea sau anularea perspectivei de aderare.

Adrian Severin: "Rusia are nevoie de avanposturi apropiate de UE"

Referindu-se la declaratia lui Belkovski, presedintele Adunarii Parlamentare a OSCE, Adrian Severin, a declarat ca "este o ipoteza care trebuie analizata cu prudenta", despre care se discuta de mult si pe care presa din Rusia si Transnistria a analizat-o de mult. De altfel, a precizat domnia-sa, pe 9 iunie va avea loc o masa rotunda pe aceasta tema, adaugand ca un asemenea angajament ar trebui sa primeasca garantii internationale pe termen lung. Evident, o asemenea mutare ar trebui sa aiba acordul ambelor parti, Moldova si Romania, pentru ca decizia nu poate fi luata in afara vointei celor doua popoare. De ademenea, domnul Adrian Severin a adaugat ca o problema atat de importanta si cu implicatii atat de largi nu poate fi rezolvata pe cale "incidentala".

In ceea ce priveste implicatiile pe care le-ar avea unirea cu Republica Moldova, in conditiile in care Romania se afla intr-un stadiu avansat de negocieri cu Uniunea Europeana, fiind implicata intr-un parcurs cu termene precise pe care trebuie sa le respecte, situatia trebuie analizata si gandita temeinic. Din acest motiv, daca reunificarea va fi dorita de ambele parti, un asemenea lucru ar trebui sa se produca in interiorul, si nu in afara Uniunii Europene. Totodata, daca se va lua in calcul unirea celor doua state, politica Romaniei fata de Moldova trebuie sa aiba cateva linii directoare, cum ar fi consolidarea democratiei si cresterea prosperitatii economice. De asemenea, Bucurestiul ar trebui sa aiba in vedere un sprijin permanent pentru Republica Moldova in vederea unei viitoare integrari a acestei tari in Uniunea Europeana.

De cealalta parte a acestui plan se afla Transnistria, despre care nu se stie daca ar putea deveni peste noapte un stat independent viabil, democratic, pluralist si modern, care sa se faca respectat de comunitatea internationala. O varinata ar fi ca aceasta regiune separatista sa isi doreasca mai departe, o data iesita din componenta Republicii Moldova, sa se integreze in Rusia sau Ucraina. Reamintim ca, recent, domnul Adrian Severin a interpretat propunerea lui Belkovski ca pe o incercare de a complica situatia prin ridicarea problemei gagauze. Totodata, a precizat ca interesele Rusiei sunt determinate de un orizont geopolitic mult mai larg decat disputele in jurul Basarabiei si ca acest orizont trebuie identificat pentru a se formula un raspuns romanesc adecvat si rational la aceasta solicitare rusa. "In conditiile de astazi", continua Severin, "Kremlinul nu poate sa creeze o granita solida, care ar asigura legaturi complexe si de lunga durata de colaborare cu Europa largita. Are nevoie de niste avanposturi apropiate de UE si acestea ar putea fi Kaliningrad, Belarus si Transnistria. La randul lor, tarile baltice si Romania ar putea sa devina avanposturile UE, iar Ucraina ar putea sa primeasca de la UE un statut special, care, prin sistemul de obligatii reciproce in cadrul CSI, ar permite Rusiei sa aiba o comunicare normala cu Uniunea Europeana".

Adrian Cioroianu: "Nu cred ca UE va primi o Romanie unita cu Basarabia"

E o idee care in opinia mea vine in continuarea celei lansate in urma cu o luna si jumatate de think-tank-ul rus Marketing I Konsulting. E vorba despre o pura speculatie de analist, cu atat mai mult, cu cat jocul geopolitic nu este deloc sedimentat in aceasta zona. Comparatia cu unirea celor doua Germanii e destul de riscanta. Personal, nu cred (chiar daca regret acest lucru) ca Uniunea Europeana, spre care Romania se indreapta, ar fi dispusa sa primeasca o Romanie unita cu Basarabia. Intrebarea care ramane e ce interese servesc aceste variante lansate. In opinia mea, cei care beneficiaza de pe urma lor nu sunt romanii unionisti de la Chisinau, ci tocmai conducerea actuala a Republicii, care "avertizeaza" asupra "pericolului" romanesc.

Armand Gosu (BBC): "Transnistria, un cap de pod ca si Kaliningradul"

E o chestie neserioasa. Atitudinea lui Belcovski in contextul asta e neserioasa si probabil rolul lui e sa lanseze baloane de sapun pentru opinia publica din Romania. Mi-e greu sa spun. Daca unirea Republicii Moldova cu Romania se va petrece, totusi, cele doua state pot sa se uneasca, devenind un stat federal, sau se poate ca Romania sa-si pastreze caracterul de stat national unitar. Ce se urmareste in tot acest joc e camuflarea unei politici rusesti de creare a unor capete de pod, dupa modelul Kaliningradului, iar aici, in zona noastra geografica, rolul acesta trebuie sa-l joace Transnistria, care nu are granita comuna cu Rusia si ar fi cap de pod in estul Europei.

Petre Roman: "Asta inseamna destramarea Republicii Moldova"

"Pot sa confirm ca nu de mult, in calitate de raportor special NATO pentru Europa Centrala si de Est, am fost cu o comisie in Republica Transnistria si am discutat cu conducerea armatei ruse si al Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Transnistria.

Armata se declara in afara oricarui joc politic. Cei din Sovietul Suprem sunt extrem de preocupati de un fel de a exista alaturi de Rusia, in ce mod ei ar putea fi alaturi de Rusia si ne spuneau ca obiectivul lor este in final tot integrarea in Uniunea Europeana. Cred ca declaratia lui Stanislav Belkovski este in acelasi sens. Evident ca asta inseamna destramarea actualei Republici Moldova si acordarea unui statut de sine-statator Republicii Transnistria.

Acad. Balaceanu Stolnici: "Romania nu trebuie sa faca nici o concesie"

Academicianul Constantin Balaceanu Stolnici a declarat ca reunificarea ar fi benefica, dar numai in conditiile in care acest lucru se negociaza intr-un mod favorabil pentru cele doua parti. In opinia sa, "reunificarea ar fi rentabila, dar cel mai important lucru este acela ca Romania sa nu faca nici un fel de concesii, pentru ca Basarabia este pamant romanesc". Din punctul de vedere al domnului Stolnici, o mare problema pentru Romania ar aparea in cazul in care Rusia, prin aceasta manevra, si-ar propune sa ne scoata din Alianta Nord- Atlantica, pentru ca nu si-ar dori ca granitele NATO sa ajunga atat de aproape. O alta ipoteza avansata de academicianul roman ar fi aceea ca Moscova, potrivit unei strategii militare bine puse la punct, doreste sa faca din Transnistria o enclava a Rusiei, dupa modelul Kaliningrad.

Unirea se amână. Până când?

Val Butnaru

Jurnal de Chisinau, nr. 286 din 4 iunie 2004

Luni sera, politologul rus Stanislav Belkovski, directorul Institutului de Strategie Naţională (ISN), a acordat postului TVR 1 un interviu în care a reluat o teză de a sa mai veche, cum că soluţionarea conflictului transnistrean ar fi posibilă doar după Unirea Basarabiei cu România.

Belkovski a vorbit despre ideea Unirii şi cu alte ocazii, dar iniţiativa lui a fost tratată cu multă condescendenţă atât de presa, cât şi de politicienii de la Bucureşti. De data aceasta, interviul de la TVR 1 a avut o rezonanţă largă: oamenii politici au comentat planul politologului rus, iar ziarul “Ziua” va organiza, miercurea viitoare, o masă rotundă cu participarea lui Belkovski.

Cât de serioasă şi cât de viabilă este ideea lansată de directorul ISN? Belkovski afirmă că R.Moldova nu are suficiente resurse interioare pentru a supravieţui ca stat independent, iar că “poporul transnistrean” s-a constituit ca entitate distinctă, fapt ce permite recunoaşterea internaţională a Transnistriei ca stat independent. Unirea Basarabiei cu România - şi aici politologul rus face o paralelă cu Unirea celor două Germanii - se va produce cu tot cu Găgăuzia, care va avea statut de enclavă autonomă.

Precum era de aşteptat, reacţiile ce au urmat nu au fost deloc favorabile acestei idei. În primul rând, transformarea Transnistriei în stat independent înseamnă legiferarea unei baze militare ruseşti staţionată chiar la frontiera cu NATO. Un al doilea Kaliningrad va băga o altă sulă în coastele Alianţei, fapt care va alerta conducerea statului major de la Bruxelles. Nu e cazul să ne facem iluzii privind comportamentul ulterior al regimului de la Tiraspol. Este cât se poate de elocventă recenta declaraţie a lui Smirnov privind eventualul ajutor militar pe care Transnistria ar putea să-l acorde separatiştilor din Osetia de Nord.

În al doilea rând, existenţa în cadrul Statului Român a unei “enclave autonome” găgăuze ar însemna transformarea României într-un stat federativ, visul de aur al extremiştilor maghiari, fapt care ar duce la destabilizarea situaţiei interne într-o ţară care a primit deja asigurări de aderare la UE în 2007.

Iată doar două motive care permit tratarea iniţiativei lui Belkovski drept baloane de săpun pentru opinia publică românească. Unirea Basarabiei cu România se poate produce doar atunci când nu va fi pusă nici o condiţie în stare să pericliteze integritatea şi securitatea ţării. Faptul că Belkovski insistă asupra ideii Unirii anume acum, în faza finală a procesului de negocieri privind aderarea României la UE, ne face să ne îndoim de bunele intenţii ale politologului moscovit, fiindcă o schimbare a situaţiei interne din România ar genera şi o modificare a schemei şi a termenelor de integrare a Ţării în UE.

Chiar şi în condiţiile în care nu ar fi puse condiţii preliminare, nu ar exista nici o “enclavă autonomă” şi trupele ruseşti ar fi fost evacuate din Transnistria, Unirea Basarabiei cu România se prezintă, la ora actuală, drept o chestiune mai mult decât îndoielnică.

În primul rând e vorba de sume uriaşe pe care Bucureştiul ar trebui să le investească în refacerea infrastructurii Basarabiei. Apoi, urmează dificila problemă a milionului de rusofoni (dar şi de o parte considerabilă a populaţiei autohtone), educaţi de sovietici şi de actualul regim comunist în spiritul românofobiei. Unii analişti nu exclud nici pericolul modificării politicii româneşti prin agenţii de influenţă ai Moscovei, infiltraţi în structurile puterii de la Bucureşti.

Belkovski are dreptate atunci când afirmă că, mai devreme sau mai târziu, Unirea se va produce. Acelaşi lucru, dar formulat în termeni diplomatici, l-a spus şi doamna Durrieu în timpul ultimei vizite la Chişinău, căci ce altceva decât Unirea poate să însemne îndemnul ei către conducerea R. Moldova de a prinde ultimul tren spre UE împreună cu România?

Pentru ca acest lucru să se întâmple trebuie realizate cât mai repede câteva condiţii: venirea la putere a unor forţe democratice, evacuarea armamentului şi a trupelor ruseşti din Transnistria, aplicare strategiei celor trei D în stânga Nistrului, accelerarea reformelor economice şi apropierea cât mai grabnică a nivelului de trai al populaţiei comparabil cu cel din România.

După aderarea, în 2007, la Uniunea Europeană, România va juca un rol important în zona se Sud-Est a Europei. Cu o Basarabie dornică de a accede într-o lume normală a familiei europene şi cu o Ucraină căreia i se va acorda statut de cap de pod, de intermediar dintre UE şi CSI, România va avea un cuvânt greu de spus în ceea ce priveşte destinul nostru.

Proiectul Belkovski: Transnistria contra Basarabia

Vitalie Ciobanu

Revista 22, nr. 747 (29 iunie - 5 iulie 2004)

O provocare cu multe taisuri

Ochelarist jovial, sangvinic, cu obrazul rotund napadit de o barba bogata de Mos Craciun al surprizelor sau, prins intr-o alta metafora, un "ursulet panda" pus pe sotii, vorbind dezinvolt despre orice afacere geopolitica, Stanislav Belkovski pare sa intruchipeze tipul analistului rus de "scoala noua", umblat prin Occident, lipsit de prejudecati, mare amator al suetelor la un pahar de whisky si iubitor al brainstorming-urilor intelectuale gen "Cine stie castiga", foarte populare in mediile sibarite rusesti. Acest politolog vesel, cu alura sa neconventionala, a lansat o idee care a bulversat multa lume la Bucuresti si a dat fiori in Moldova. Pentru a iesi din clinciul transnistrean, spune Belkovski, regiunii separatiste trebuie sa i se acorde independenta, iar Basarabia se cuvine sa se uneasca cu Romania. Propunerea politologului rus, lansata acum cateva luni, a reintrat in atentia opiniei publice cu prilejul unui simpozion organizat pe 9 iunie de ziarul Ziua, in colaborare cu Fundatia "Romania-Rusia", la hotelul Marriott din Bucuresti. Invitati - autorul senzationalei idei, Stanislav Belkovski, si mai multi analisti din Bucuresti, Chisinau, Tiraspol si Moscova. Oferta ruseasca este de-a dreptul ametitoare pentru acei care asteptasera ca fluxul evenimentelor din 1989-1991 sa conduca nu la proclamarea unei independente discutabile, ci la reunirea Basarabiei cu Romania, act ce ar fi insemnat inchiderea, fie si partiala (nu uitam de teritoriile romanesti "mostenite" de Ucraina de la URSS) a parantezei comunisto-totalitare, care pentru basarabeni si bucovineni s-a cascat asemeni unui abis la 28 iunie 1940.

Cat de serioasa este propunerea rusilor? Stanislav Belkovski nu pare un fitecine. Conduce Institutul de Strategie Nationala de la Moscova si se prezinta drept un apropiat al presedintelui rus (Belkovski spunea intr-un interviu recent despre Putin ca acesta ar fi de acord in proportie de 97% cu proiectul sau). De aceea, propunerea merita o analiza minutioasa. Exista, in mod evident, doua seturi de obiectii ce pot fi aduse si au si fost formulate, inclusiv in cadrul dezbaterii amintite, la adresa acestei, de-a dreptul neobisnuite, oferte rusesti. Le vom puncta pe scurt, apoi vom face cateva constatari privind reactiile pe care le-a provocat si implicatiile sus-numitei initiative.

Capcanele proiectului Belkovski

Proiectul Belkovski, aparut dupa esecul "planului Kozak", de federalizare a Republicii Moldova, are acelasi scop, redus, aparent, la o varianta minimala: recunoasterea independentei Transnistriei si prezervarea trupelor si arsenalului militar rusesc, pe care Eltin, la summit-ul de la Istanbul din 1999, se obligase sa le retraga, iar Putin cauta subterfugii pentru a nu respecta acest angajament. Proiectul politologului moscovit, daca ar fi acceptat, ar crea dificultati Romaniei in strategia sa de integrare in Uniunea Europeana (unde i s-a fixat un grafic precis), antrenand subit un teritoriu minat de instabilitate si ramas mult in urma eforturilor romanesti de adecvare institutionala la standardele Bruxelles-ului. O Transnistrie independenta ar da destula bataie de cap aliatilor din NATO, care s-ar trezi, ca si Uniunea Europeana extinsa, in proximitatea unei enclave rusesti inarmate pana in dinti.

Mai departe. Belkovski nu spune nimic despre procedura tehnica de materializare a planului sau. Or, schimbarea statutului Republicii Moldova - practic desfiintarea sa - nu poate fi facuta decat printr-un referendum sau printr-o decizie a parlamentului, fapt imposibil in conditiile actuale; de asemenea, ar fi nevoie de acordul marilor puteri, care au momentan o alta agenda. Dar obiectia principala ce trebuie rostita cu voce tare este: din ce postura isi permite Rusia sa faca o asemenea oferta? Republica Moldova este un stat independent, recunoscut de comunitatea internationala, intre granitele sale de la 1991, incluzand regiunea din stanga Nistrului. Proiectul Belkovski developeaza ceea ce nu mai trebuia demonstrat: reaua-credinta a Rusiei fata de Basarabia, pe care Moscova nu a incetat sa o trateze ca pe o colonie, pretabila oricarui tip de manevre si ping-pong-uri geopolitice.

Efectele pozitive ale initiativei rusesti

S-a spus despre proiectul Belkovski, pe buna dreptate, ca este o capcana, un "fruct otravit" pasat Romaniei, intr-un moment de maxima mobilizare a acesteia pe directia Uniunea Europeana. Orice lucru insa, cum bine stim, are si un revers. Fara sa vrea, proiectul Belkovski genereaza efecte benefice pentru interesele nationale ale Republicii Moldova. Aspectul pozitiv cel mai important al acestei initiative este ca Rusia recunoaste, astfel, pentru prima data in istorie - plecandu-si urechea, s-ar zice, la vorbele lui Soljenitin - romanitatea Moldovei dintre Prut si Nistru, spre stupoarea moldovenistilor de la Chisinau, facand praf si pulbere teoria despre limba si natiunea "moldoveneasca". Este, in mod cert, un progres, un semn de modernizare: Rusia se vede nevoita, iata, sa-si schimbe tonul, sa faca serioase eforturi de imaginatie, sa caute solutii neortodoxe la probleme pe care nu le mai poate rezolva cu aroganta de altadata.

Proiectul Belkovski reactualizeaza "chestiunea Basarabiei", care a ramas in suspensie si dupa declararea independentei in 1991, in principal din cauza Rusiei, al carei amestec in evolutiile democratice din Moldova au mers pana la declansarea unui razboi pe malurile Nistrului. Moscova stia ca lasand lucrurile in voia lor in Moldova, s-ar fi ajuns, intr-un fel sau altul, la unirea acestei provincii cu Romania. Noua initiativa ruseasca pune pe masa clasei politice si a unor cercuri de influenta romanesti un dosar pe care multi la Bucuresti il clasasera: problema Basarabiei exista, afirma Belkovski, si va afecteaza si pe voi, nu aveti cum sa fugiti de ea.

O alta tinta "colaterala" a proiectului rusesc o reprezinta Partidul Comunist de la Chisinau. De altfel, lipsa de reactie a oficialitatilor moldovene fata de initiativa d-lui Belkovski este mai mult decat stranie. Rusia ataca "statalitatea" - aceasta nepretuita "perla" a comunistilor -, cum nu si-au permis sa o faca "imperialisti de la Bucuresti" (apud Vl. Voronin), iar guvernarea comunista tace chitic. Numai daca pretinsul Pact de Securitate si Stabilitate pentru Republica Moldova, lansat recent de presedintele moldovean, nu reprezinta cumva o replica in extremis, indirecta si disperata, la neasteptata lovitura sub centura venita de la Moscova. Situatia este de natura sa produca cel mai mare scandal in relatiile moldo-ruse, daca Voronin si ai sai si-ar lua in serios rolul de aparatori ai "statalitatii moldovenesti", pe seama careia PCRM face atata demagogie. Propunerea lui Belkovski smulge practic comunistilor pamantul de sub picioare, aratandu-le conditia lor de fantose oricand abandonabile, iar lipsa unui protest explicit din partea acestora tradeaza frica si deruta unor subalterni, peste capul carora s-a trecut fara nici o crispare. Nimeni nu-si intreaba lacheii.

Simpla aparitie a proiectului Belkovski, apoi, obliga Occidentul sa-si intensifice prezenta in Moldova: abcesul transnistrean ramane deschis si supureaza, rusii vin mereu cu alte idei, iar marile puteri din Vest sunt luate pe nepregatite. Pana cand?... In sfarsit, noua initiativa ruseasca are valoarea unui semnal pentru basarabeni, carora le sugereaza (iarasi involuntar) ca lumea e in schimbare si ca a venit timpul sa-si paraseasca nostalgiile sovietice (daca le mai pastreaza). Nici macar Moscova nu mai crede in reconstituirea URSS.

Reactiile romanesti

Prin prisma acestor efecte, neunivoce, ale proiectului Belkovski, cred ca receptarea noii initiative rusesti in Romania a fost in mare parte inadecvata. Temandu-se sa accepte un "dar grecesc", unii analisti romani au si cazut in plasa rusilor. In ce mod? Prin graba si vehementa cu care au respins insasi ideea unui schimb de teritorii, Transnistria vs. Basarabia, un schimb previzibil pentru toata lumea. Sau mai precis, prin graba cu care s-au scuturat, pentru a cata oara, de provincia romaneasca dintre Prut si Nistru. Este simplu sa renunti, nu-i asa?, la ceva ce oricum este separat de tine, mai ales cand o faci cu argumente irefutabile. Vitali Tretiakov, unul din participantii la dezbaterea de la hotelul Marriott, constata ca mai toti interlocutorii sai romani sunt multumiti de actualul status quo, chiar daca recunosc ca e cam putred. Specialistul de la Moscova, aparent, se insela. Nu mai e acelasi status quo. Romania are in sfarsit, dupa o lunga perioada de orbecaieli postdecembriste, o perspectiva palpabila de integrare europeana, este membru NATO si trebuie "sa joace in echipa". Insa Moscova a prevazut reactia romaneasca. Proiectul Belkovski a fost lansat nu pentru a-l pune in practica. Scopul sau, cu ramificatii multiple, poate fi rezumat astfel in ce priveste Bucurestiul: "Poftim, v-am oferit Basarabia si voi ati refuzat-o."

Analistii romani au descifrat just resorturile "viclene" ale proiectului Belkovski, dar graba cu care unii dintre ei au respins ideea unirii cu Basarabia a fost exagerata si, indraznesc sa spun, nu le-a facut onoare. Rusilor, fiti siguri de asta, le-a smuls zambete dispretuitoare. In plus, comentariile inteligente (si autosuficiente) care au rasunat pe marginea ultimei initiative, "neoficiale", a Kremlinului, nu au luat in considerare un detaliu (e drept, mai putin "tehnic"): sentimentele romanilor de la est de Prut, starea de spirit a unor oameni ulcerati in continuare de sentimentul ca au ramas o eterna "moneda de schimb" in game-ul celor mari. Frazelor de genul "ce sa facem cu basarabenii, sunt o povara pentru noi!", in Basarabia li se raspunde adesea prin sentinte la fel de umorale si disproportionate: "ne-au parasit in 1940, ne-au manat sa luptam pana la Stalingrad si la Cotul Donului, apoi nu le-a pasat de noi vreme de 50 de ani, sub comunisti, iar acum ii incurcam sa intre in Europa!". In orice caz, cinismul lui Silviu Brucan de pe Pro TV, care, criticand proiectul Belkovski, expedia lejer Basarabia intr-o debara prafuita a istoriei romanesti, acolo unde tot el si "tovarasii" sai de drum o mai trimisesera o data, acum 60 de ani, impreuna cu intreaga Romanie interbelica, spune multe despre starea memoriei si a spiritului de justitie la noi, romanii.

Solutia pentru Moldova

Un stat nu este o creatiune divina, imuabila, ci o lucrare omeneasca, un instrument, intre altele, menit sa raspunda unor nevoi concrete, chemat sa asigure locuitorilor sai dreptul la viata si fericire. Ignorand aceste obiective, orice stat devine o caricatura si va intra in disolutie. Mai ales atunci cand nu are in spatele sau un set de valori capabil sa forjeze un consens national, dincolo de conjuncturi si, daca e cazul, in pofida regimului aflat la putere. Din acest motiv, ceea ce se "edifica", azi, intre Prut si Nistru, este o aberatie politica, o gaunosenie de fond. Moldova a iesit din totalitarismul sovietic ca un bolnav dintr-un ospiciu de alienati, pe care familia il evita, jenandu-se de prezenta lui, iar ceilalti - adunatura promiscua din cartier - incearca sa profite de pe urma zapacelii sale post-maladive. Sute de mii de basarabeni (fiecare al patrulea dintre cetatenii Republicii Moldova!) incearca sa scape de umilinta unei libertati prost administrate refugiindu-se in Occident, cautand o scapare pe cont propriu (este, deocamdata, singura modalitate de "integrare europeana" accesibila lor!), si exodul inca nu s-a incheiat. Solutia pentru Moldova se va naste in urma acestui dureros proces, in etape reluate, al pierderii si al regasirii de sine. Ea, solutia, nu va avea datele unui miracol si, in orice caz, nu poate veni ca un "cadou" din partea celor care s-au opus, de-a lungul timpului, integritatii noastre spirituale si fizice, ne spune simtul istoric. Va rezista insa doar daca celui beteag fratii sai ii vor intinde mana.

Diversiune sau oferta de dialog?

Viorel Patrichi

Lumea Magazin, nr.7, 2004

Stanislav Belkovski a venit la Bucuresti cu o propunere care a pus pe jar opinia publica din tot spatiul romanesc: Basarabia trebuie sa se uneasca cu Romania, Transnistria urmand sa aleaga fie trecerea la Federatia Rusa, fie unirea cu Ucraina sau constituirea unui nou stat independent. El si-a gandit demersul sub toate aspectele, nu lasa nici o intrebare fara un raspuns rezonabil. Cu o singura exceptie: cand pleaca Rusia de pe Nistru?

Belkovski a pornit de la premisa ca asa-numitul „memorandum“, elaborat de Dmitri Kozak, a devenit caduc. El nu mai aproba federalizarea Republicii Moldova fiindca populatia de dincolo de Prut nu accepta ideea. Demonstratiile organizate de Iurie Rosca reprezinta o dovada. Apoi, impunerea unui referendum in Republica Moldova contravine normelor de drept international fiindca acolo exista trupe de ocupatie. Prin urmare, orice plebiscit ar fi lovit de nulitate.

Sa vedem ce-l mana pe Belkovski in lupta. Rusia se afla sub presiune internationala: Statele Unite, Uniunea Europeana, Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa - pe ansamblu - au solicitat Moscovei, prin acordul de la Istanbul, din 1999, sa-si retraga trupele din Georgia si din Republica Moldova. Rusia a scos cateva garnituri de armament din arsenalul de la Kolbasnoe, dupa care a inceput sa tergiverseze in maniera sa caracteristica: nu are suficiente vagoane sau nu-i da voie Igor Smirnov.

Stanislav Belkovski incearca sa-l convinga pe Vladimir Putin ca proiectul sau este mai viabil decat al lui Dmitri Kozak. Conflictul dintre Tiraspol si Chisinau se poate rezolva numai prin cooptarea Romaniei la acest proces, crede strategul de la Moscova. Reamintim ca Romania a fost exclusa din formatul cvadripartit de negocieri pentru Transnistria inca din 1993, pe cand Adrian Nastase era seful diplomatiei de la Bucuresti. La cererea Rusiei si cu acordul lui Mircea Snegur.

Argumentele bunului-simt

„Putem rezolva situatia numai daca renuntam la logica stalinista asupra frontierelor, a spus expertul rus. Un detasament intreg de birocrati ne cer sa ne conformam unor granite care nu mai sunt valabile. Pentru Romania, unirea cu Basarabia ar insemna un stimul colosal in dezvoltarea nationala. Pentru populatia Moldovei, intoarcerea la Romania ar fi o sansa extraordinara pentru integrare, pentru dezvoltare economica si culturala. Sunt absolut convins ca Republica Moldova nu poate intra in Uniunea Europeana, asa cum arata azi, datorita problemelor de nerezolvat din interiorul sau. Uniunea Europeana este obiectiv interesata in rezolvarea conflictului, iar fara ea nu se poate realiza acest proces.“ Belkovski a precizat ca nu reprezinta punctul de vedere oficial al Kremlinului, dar a mentionat ca liderii de la Moscova cunosc proiectul. „Vladimir Putin stie de acest plan, insa el este un politician prudent. Si-a insusit acest proiect in proportie de 97%, a declarat Belkovski. Mai raman trei procente pentru convenirea carora am venit la Bucuresti. Daca vom lasa deoparte convingeri conventionale si birocratice, putem conchide ca popoarele Romaniei, Republicii Moldova si Rusiei pot discuta aceasta problema.“

Si ai nostri ca brazii

Mesagerii lui Igor Smirnov au sustinut la Bucuresti ca Transnistria este deja stat independent de 14 ani, spre iritarea celorlalti invitati. „Cum puteti fi un stat cata vreme nu va recunoaste nimeni?“, a intrebat Teodor Melescanu, fost ministru de externe al Romaniei. Adrian Severin, un alt fost sef al diplomatiei noastre, s-a aratat la fel de sceptic: „Nimeni nu dispune de Transnistria pentru a o oferi la schimb. Este o criza care nu e numai a Republicii Moldova, este o criza europeana. Solutia mea este integrarea europeana, unde ne putem intalni cu totii. A discuta despre unificare in afara Uniunii Europene mi se pare nefondat“, a spus Adrian Severin. In general, proiectul lui Belkovski a provocat nedumerire si chiar suspiciune la Bucuresti. Multi au inceput sa baiguie versurile lui Virgiliu, atribuite marelui preot Laocoon, cel bantuit de spaime fata de greci: „Timeo danaos et dona ferentes“ („Ma tem de ahei si atunci cand ofera daruri“). Rusul cel „generos“ a provocat chiar si iritare stupida. Valentin Stan, conferentiar doctor la Facultatea de Istorie, a cerut organizarea unui referendum in Republica Moldova, desi un referendum acolo ar fi ilegal si imoral fiindca armata rusa este mentinuta pe Nistru, contrar vointei Chisinaului.

Precizam ca nici un regim de-acolo, oricat de ticalos ar fi fost, nu a declarat oficial ca doreste mentinerea armatei ruse in tara. Conform Constitutiei actuale, Republica Moldova este un stat neutru. Valentin Stan, aceasta geniala mufa de laptop, l-a calificat pe Iurie Rosca drept „extremist“ pentru ca doreste unificarea cu Romania. Cu ani in urma, acelasi Valentin Stan, care formeaza tineri istorici la Bucuresti, a semnat cu Gabriel Andreescu si cu Renate Weber „un tratat“ prin care se obliga sa se opuna oricarui proces de unificare a celor doua state romanesti. Nu poti decat sa ramai mut...

Pro si contra

Chiar daca Belkovski a explicat ca acest plan ar urma sa se puna in practica peste zece ani, dupa integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, Stelian Tanase a avertizat ca unirea cu Basarabia ar bloca intrarea tarii noastre in UE, iar saracia de dincolo de Prut ar afecta grav economia din Romania. „Rusia vrea sa faca in Transnistria o enclava de tipul Kronstadt“, a spus Tanase cu gandul la Königsberg (Kaliningrad) si ne-a avertizat ca UE nu vrea sarantoci de Balti. Emil Hurezeanu l-a contrazis: „Argumentele privind saracia din Basarabia sunt absurde“. Mircea Druc a subliniat ca, din punct de vedere statistic, judetul Chisinau are o economie mai puternica decat a judetelor Cluj sau Iasi. Primul sef de guvern, ales democratic la Chisinau, i-a replicat lui Belkovski, intr-o rusa impecabila, ca Rusia „trebuie sa se conformeze planului propus de Statele Unite ale Americii cu privire la Transnistria. Stiti bine la ce ma refer...“ El a cerut retragerea trupelor ruse de pe Nistru, premisa esentiala pentru democratizarea Republicii Moldova. „Este pentru prima data cand se discuta problema in aceasta cheie la Bucuresti. Trebuie sa luam in calcul si aceasta posibilitate. Sa ne gandim insa la viitoarea mutare a Rusiei dupa eventuala noastra unire. Imediat dupa acest eveniment, comunitatea gagauzilor din sudul Basarabiei ar decreta unirea cu Transnistria si, astfel, Rusia ar ajunge pana la Giurgiulesti-Galati. Domnule Belkovski, de ce Rusia nu recunoaste independenta Ceceniei, a Iakutiei sau a Tatarstanului? Din toate teritoriile fostei Uniuni Sovietice, Transnistria este cel mai putin indreptatita sa pretinda suveranitatea.“

O pozitie similara a avut si Oazu Nantoi de la Chisinau. El a reprosat Rusiei ca a provocat razboiul de agresiune din 1992, cu urmari grave pentru populatie. Nantoi sustine ca Belkovski a primit bani de la Igor Smirnov pentru aceasta diversiune. Generalul Mircea Chelaru, fost sef al Marelui Stat Major, a amintit ca Rusia ne-a mai promis o data Basarabia, in schimbul renuntarii la integrarea in NATO. „Ideea domnului Belkovski eu o primesc cu toata circumspectia, a spus istoricul Ion Bulei. Politica externa a Romaniei din secolele XIX, XX si, iata, chiar si acum s-a desfasurat sub imperiul fricii de Rusia, cum spunea Tache Ionescu. O Transnistrie independenta serveste in primul rand Rusiei. Asa se poate controla foarte bine Ucraina, factor de importanta majora.“

Marul cel otravit

Zbigniew Brzezinski, fost consilier pe probleme de securitate al presedintelui american Jimmy Carter, spunea in memoriile sale ca frontiera Romaniei trebuie sa fie pe Nistru. Exista si rusi care gandesc la fel. Inca din 1991, Soljenitin recomanda Rusiei sa abandoneze Basarabia care, spunea el, „este pamant romanesc“. De-atunci, nici un alt intelectual rus nu a mai recunoscut public apartenenta Basarabiei la Romania. La reuniunile OSCE de la Porto si Bruxelles, Statele Unite ale Americii au insistat din nou pe langa Rusia pentru finalizarea retragerii armamentului. Primul plan rusesc de federalizare a Republicii Moldova dateaza din 2000 si a fost convenit cu Ucraina. Acest document prevedea realizarea unei federatii asimetrice cu trei subiecti: Transnistria, Gagauzia si ceea ce ar mai ramane din Basarabia, dupa recunoasterea autonomiei gagauze. Tinutul gagauz se afla in partea de sud a Republicii Moldova si e format din 18 sate. Conform acestui plan, Chisinaul ar detine portofoliile apararii si externelor. La sfarsitul anului 2003, Dmitri Kozak, seful Administratiei prezidentiale de la Kremlin, a elaborat alt „plan“ de federalizare si l-a supus spre aprobare lui Igor Smirnov si lui Vladimir Voronin, fara sa mai consulte Ucraina. Documentul urma sa fie semnat la Chisinau de cei doi, sub privirile lui Vladimir Putin, chiar cu o zi inainte de reuniunea OSCE de la Bruxelles. Astfel, comunitatea internationala avea sa fie pusa in fata faptului implinit, fiindca partile acceptau planul Kozak. Un urias val de proteste s-a declansat atunci la Chisinau, unde au fost arse portretele „tarului“: Putin a refuzat sa mai vina in vizita si planul Kozak a cazut. Dupa ce Belkovski a lansat aceasta noua oferta de dialog la Bucuresti, Rusia pare ca renunta practic la planul elaborat de Dmitri Kozak. Mircea Druc apreciaza ca proiectul lui Belkovski este mai subtil decat al lui Kozak, dar urmareste acelasi lucru: mentinerea Rusiei pe Nistru. O pozitie similara impartaseste si Iurie Rosca, presedintele Partidului Popular Crestin Democrat. El a cerut liderilor Aliantei Nord-Atlantice sa insiste pana la retragerea totala a Rusiei din Transnistria.

Si-a trimis Vladimir Putin vrajitoarea cu marul otravit la Bucuresti? Posibil, dar Alba ca Zapada de la Cotroceni nu musca. Asteapta ca insusi Putin sa iasa pe interval. Ion Iliescu nici nu poate face altfel, decat sa astepte aprobari. Cum a facut din 1990.

Belkovski are insa un mare merit pentru noi: a venit la Bucuresti si ne-a aratat ca romanii au dreptul natural si istoric la reintregire nationala si ne-a luat prin surprindere urat de tot. De parca ar fi spus o noutate cosmica. Stiam acest adevar si totusi multi reprezentanti ai societatii civile s-au comportat lamentabil. Da, dar ce va spune Grivei?

Trebuie s-o intrebam si pe Marsica. Acum este evident pentru oricine ca, daca Helmut Kohl ar fi facut referendum, Germania ramanea divizata si astazi. Mimarea democratiei este o practica bolsevica. Marile decizii politice ale istoriei nu s-au luat prin referendum. Romanii si-au construit complexe grele in tot spatiul lor ancestral, iar comunismul i-a derutat complet. Oltenii raman mai destepti ca teleormanenii, basarabenii - mai tari ca vrancenii sau bucovinenii si tot asa. Imaginam incompatibilitati pe criterii regionale pentru a ne justifica dezbinarile penibile.

Complexe de o parte si de alta a Prutului

Complexul Mitica:

- romanii e mai dastepti ca moldovenii (sic!);

- moldovenii e saraci;

- daca ne unim cu Basarabia, ne invadeaza toti KGB-istii de-acolo;

- noi vrem bunastare numai pentru cetatenii Romaniei (apud Tanase);

- noi vrem in UE, nu in Rusia.

Complexul celui care nu-i fudul destul:

- noi suntem moldoveni, dar nu romani;

- vom construi o noua Elvetie intre Prut si Nistru;

- noi nu ni unim cu taganii din Ferentari (sic!);

- noi vrem UE, dar nu cu Romania.

La acestea, se poate adauga si complexul caimacamului Vogoride, un personaj aproape uitat, dar care s-a opus ridicol la unirea Principatelor Romane de la 1859. Avand aceleasi reflexe ca Vogoride, Voronin pricepe ca, daca Basarabia s-ar uni cu Romania, ar primi un post de portar la APACA. „Perfect, acceptam sa ne unim, spunea un mesager de-al lui Igor Smirnov la intalnirea cu Belkovski la Hotelul Marriott din Bucuresti. Cum ar reactiona fata de unire domnul Voronin sau chiar domnul Iurie Rosca, daca ar impartasi soarta lui Mircea Druc la Bucuresti?“ (De peste 12 ani, Mircea Druc a fost marginalizat in capitala tuturor romanilor, fiind pensionat fortat, dupa ce a primit o misiune in diplomatia lui Mircea Geoana.)

Cu asemenea frustrari si obsesii este de la sine inteles de ce nu se poate aplica modelul georgian la Chisinau. Dupa inlaturarea lui Eduard Sevardnadze, Mihail Saakasvili a dat un ultimatum Abhaziei secesioniste si a plecat cu tancurile spre Batumi. Igor Ivanov a fost nevoit sa-l ia pe musulmanul Abasidze si sa fuga cu el la Moscova. Noi il asteptam pe Bush sa ne spuna ce trebuie sa facem, dar, daca se

poate, sa semnam un proces-verbal si cu Putin. Chiar daca americanii au afirmat de mai multe ori fara echivoc: Rusia trebuie sa plece din Republica Moldova.

Pentru Statele Unite, invaluirea strategica a Rusiei se va face cu ajutorul celui mai incomod dintre vecini: Ucraina. Rusia nu are prea multe mutari de facut in actualul context. Aflata mereu in expectativa, Romania risca sa fie luata iar prin surprindere.

Stanislav Belkovski la Tiraspol

B B C ROMANIAN.com , 21 Iulie, 2004

Stanislav Belkovski, preşedintele Institutului pentru strategia naţională a Rusiei, şi-a prezentat controversatele teorii privind rezolvarea conflictului transnitrean în cadrul unei conferinţe desfăşurată la Tiraspol.

Proiectul său prevede desfiinţarea Republicii Moldova ca stat, prin recunoaşterea dreptului Transnistriei, inclusiv al oraşului Tighina de pe malul apusean al Nistrului, la autodeterminare şi trecerea a ceea ce a mai rămas din Basarabia în componenţa României.

Opiniile sale au fost reproduse de agenţia oficială de ştiri de la Tiraspol şi, conform corespondentului BBC România la Chişinău, par să devină o sursă de inspiraţie tot mai importantă pentru poziţia anti-occidentală a autorităţilor transnistrene.

„Decizia Curţii Europene în cazul Ilaşcu a discreditat justiţia europeană,” a declarat Belkovski.

„Această decizie arată că pentru Europa, există oameni de categoria întâi şi oameni de categoria a doua, asasinarea cărora poate fi justificată din considerente politice şi interese ale birocraţiei. Pe de altă parte, decizia Curţii Europene demonstrează că Tiraspolul nu trebuie să accepte nici un fel de reglementare a conflictului în cadrul mecanismelor propuse de structurile europene. ( ...) Pentru Occident transnistrenii pot fi percepuţi ca nişte membri ai unui trib care trebuie nimiciţi,” a declarat Belkovski conform agenţiei Olvia-press.

Potrivit lui Belkovski, nici interesele Washingtonul, nici cele „eurobirocraţiei” nu au „nimic în comun cu interesele poporului Transnistriei şi acest lucru trebuie luat în calcul de jucătorii locali”.

Analistul rus consideră că – aşa cum citează agenţia de la Tiraspol - „elita transnistreană care doreşte să-şi legalizeze proprietăţile şi capitalul în Occident, sacrificând ideea de stat transnistrean, îşi va calcula capitalurile în puşcării”

Belkovski a mai spus că soluţia federativă a conflictului transnistrean este posibilă doar dacă Rusia va fi moderator, soluţie ce ar fi sabotată de ceea ce el a numit „eurobirocraţie” şi SUA. În consecinţă, unica soluţie ar fi „împărţirea actualului teritoriu al Republicii Moldova, deoarece bucăţile din care a fost încleiat acest stat nu au perspectivă istorică”.

Belkovski explică simplu reticenţa oficialităţilor ruse faţă de proiectul său: „actuala elită rusă este o elită a proiectului american pentru Rusia şi ea nu-şi va sacrifica interesele sale legate de legitimitatea capitalului în Statele Unite de dragul Transnistriei. Deocamdată.”

Vizita lui Stanislav Belkovski în Transnistria are loc pe fundalul devastării, de către miliţia şi securitatea transnistreană, a unicii şcoali din Tiraspol cu predare în limba română, folosind alfabetul latin. Conform corespondentului BBC România la Chişinău s-ar pregăti acţiuni similare şi împotriva celorlalte câteva şcoli de limbă română din localităţile transnistrene.

Stanislav Belkovski este cunoscut pentru atitudinea sfidătoare faţă de orice reacţie a organismelor internaţionale şi a Occidentului faţă de abuzurile comise în regiunea de est a Republicii Moldova.

***

Un singur personaj, mai multe biografii

Corneliu Vlad

Lumea Magazin, nr.7, 2004

La inceputul acestei veri, un politolog rus lansa in public, la Bucuresti, o idee interesanta, chiar socanta: Basarabia, cat mai este ea in componenta Republicii Moldova, sa se realipeasca la Romania. Asistenta de la Hotel Marriott - romani (intre care doi fosti ministri de externe), moldoveni de peste Prut, transnistreni, rusi de la Moscova - a fost mai intai oarecum surprinsa, dupa care a reactionat in fel si chip. Cu speranta sau scepticism. Cu incredere sau cu rezerve serioase. Eventuala oferta a Moscovei a fost interpretata ca un gest de marinimie sau ca un cadou otravit. Ori - au spus altii - e doar un balon de incercare. Sau o capcana. Oricum, scenariul lansat este incitant. Poate cel mai incitant din multele proiecte vizand politica externa romaneasca dupa 1990.

Interesanta si socanta este si biografia autorului scenariului. O biografie misterioasa si contradictorie prin diversele ei variante.

Site-ul Partidului Comunist - de care, se pare, Belkovski ar fi vrut sa se apropie la un moment dat - relateaza ca acesta, nascut in 1970 la Venetia intr-o familie de comunisti italieni, ar fi fost adoptat, in 1976, de un general colonel KGB. Nu se stie ce a facut pana in 1992, cand a absolvit Filosofia la Universitatea Heidelberg din Germania. Din acel an ar fi inceput sa lucreze pentru serviciile secrete germane. Apoi s-a stabilit in Rusia, unde a fondat Consiliul de Strategie Nationala.

O alta versiune biografica ofera site-ul stringer-agency.ru, creat de fostul sef al Administratiei prezidentiale a lui Eltin, Aleksandr Korjakov. Belkovski, nascut tot in 1970, dar la Riga, tot colaborator al serviciilor germane, s-a implicat activ, dupa 2001, in diverse campanii de lobby politic si relatii publice la nivel central si national. Ziarul Novaia Gazeta precizeaza ca a participat la campania electorala (esuata) pentru postul de guvernator al Iakutiei a lui Valentin Holmogorov si ca a incercat sa devina „principalul ideolog al partidului Rusia Liberala“, dar ca ar fi fost refuzat.

Dupa crearea, in 2002, a Consiliului pentru Strategie Nationala, a avertizat, la 26 mai 2003, intr-o conferinta de presa, ca un grup de oligarhi, in frunte cu Mihail Hodorkovski, comploteaza pentru a diminua autoritatea presedintelui Rusiei si a transforma tara intr-o republica parlamentara. Pentru aceasta, oligarhii urmau sa preia controlul partidelor politice importante si sa-si asigure majoritatea parlamentara in alegerile pentru Duma de Stat din decembrie 2003. Urma modificarea Constitutiei. Complotul se baza pe premierul de atunci, Mihail Kasianov, si pe seful Administratiei prezidentiale, Aleksandr Volosin. Consiliul lui Belkovski l-ar fi informat pe presedintele Putin despre acest plan, propunand neutralizarea capacitatilor oligarhilor de a afecta economia si de a extrage profituri uriase din exportarea resurselor naturale ale Rusiei, precum si lichidarea influentei oligarhilor asupra presei si publicului. Idei pe care Belkovski le-a expus, de altfel, in articolul Singuratatea lui Putin, aparut, la 6 mai 2003, in ziarul Zavtra.

Oricum, la 2 iulie 2003, Platon Lebedev, presedintele companiei Menatep, bratul financiar al lui Iukos, era arestat, iar la 25 octombrie era arestat si Hodorkovski. Volosin demisiona, iar Belkovski declara, la 28 octombrie, ca „era Eltin a luat sfarsit“.

Dupa infrangerea zdrobitoare a partidelor liberale la alegerile legislative din 7 decembrie 2003, Belkovski a publicat o serie de articole in care - apreciaza comentatorul Victor Yasmann de la „Europa Libera“ - este articulata „o agenda nationala pentru al doilea mandat prezidential al lui Putin“. Cea mai detaliata prezentare a acestei ideologii este un articol de 11 000 de cuvinte, publicat la 19 ianuarie in Komsomolskaia Pravda. Elementele-cheie ale acestei ideologii, remarca Yasmann, sunt „schimbarea decisiva a cursului politic de la asa-zisele valori liberale ale erei Eltin, eliminarea elitei cosmopolite a anilor 1990 si crearea unei noi elite nationale, respingerea animozitatii culturale fata de Vest“. Belkovski pleda pentru refacerea Imperiului rus/sovietic, ca prim obiectiv national. Moscova - declara el la 10 martie - nu trebuie sa (re)devina o superputere globala, ci „mai degraba un imperiu regional“.

Analistul de la „Europa Libera“ mai observa ca „uneori Belkovski pare sa aiba acces la informatii care nu sunt la indemana altor comentatori“. Fapt este ca la 24 februarie premierul Kasianov, „considerat de diferite forte politice ca o posibila alternativa la Putin“, era demis, iar Belkovski comenta ca „ar fi fost ilogic ca Putin sa evolueze spre un nou viitor cu acelasi prim-ministru“, strans legat de era Eltin si de oligarhi.

Belkovski respinge afirmatiile de presa ca ar fi „eminenta cenusie“ a Kremlinului. „Eu nu sunt chiar intr-o pozitie foarte apropiata de Vladimir Putin“ - declara el modest. Iar despre varianta sa de solutionare a problemei transnistrene se pronunta in termeni similari: „Nu cred neaparat ca planul meu este primul pe lista, insa se afla in discutie“.

Oricum, despre Stanislav Belkovski vom mai auzi.